Președinții Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova și al Partidului Democrat, Vlad Filat și Marian Lupu, au semnat, vineri, acordul de constituire a unei coaliții de guvernare minoritare și proeuropene. Decizia unei alianțe PLDM-PDM, cu numele „Alianța pentru o Moldovă Europeană”, a venit la aproape două luni de la alegerile legislative, timp în care partidele din R. Moldova nu au reușit să ajungă la un acord, spre frustrarea cetățenilor moldoveni și a partenerilor internaționali ai Chișinăului. Vestea bună este că, oficial, noua guvernare este fără comuniști, cu toate că se așteaptă ca alianța guvernamentală să beneficieze de sprijinul PCRM, în schimbul unor funcții. Vestea proastă, însă, este că guvernul e minoritar, deci instabil. Pentru a avea un termen de comparație, amintim, spre exemplu, că până și în Marea Britanie durata maximă a unui cabinet minoritar a fost de mai puțin de trei ani. Or, în cazul Moldovei, stabilitatea politică este vitală, date fiind tensiunile cu Rusia și recenta semnare a Acordului de Asociere și Liber Schimb.
„În toată această perioadă de timp, în 7 săptămâni și jumătate, am muncit solidar cu PD pentru a forma o coaliție cu PL. Din păcate nu s-a reușit, motive și obiective, dar în mare parte subiective. Timpul pe care l-am avut la dispoziție a expirat, PLDM își asumă într-o manieră foarte responsabilă o guvernare eficientă în R.Moldova. Nu va fi ușor cu un guvern minoritar, dar nici imposibil. Vom semna acordul politic de constituire a Alianței pentru o Moldovă Europeană”, a declarat Vlad Filat, la scurta ceremonie de constituire a coaliției.
„Astăzi, vom instituționaliza această alianță PLDM-PD. Am avut alegeri parlamentare, rezultatele sunt pe care le vedeți. S-au creat niște condiții deloc ușoare”, a spus și Marian Lupu.
Împreună, cele două partide au doar 43 din totalul de 101 mandate ale Parlamentului de la Chișinău, ceea ce înseamnă că vor forma un guvern minoritar. Trebuie spus că acest guvern va avea sprijinul tacit al PCRM. În condițiile unei creșteri spectaculoase a comuniștilor lui Dodon și Usatîi, această minoritate s-ar putea dovedi problematică pentru o guvernare durabilă. Totuși, pentru România și UE, guvernul PLDM-PDM este o variantă acceptabilă, în condițiile în care s-a speculat că cele două partide ar fi ajuns în pragul unei „monstruoase coaliții” cu PCRM, partidul comunist condus de fostul președinte, Vladimir Voronin.
Începând cu minutul 37:00/Sursa: Privesc.eu
Incapacitatea de a forma, în aproape două luni, o coaliție de guvernare la Chișinău a devenit o problemă foarte mare peste Prut, fiind un factor de instabilitate politică. Acesta este și motivul pentru care președintele Klaus Iohannis a decis să își amâne vizita-simbol la Chișinău până la formarea. Premierul Victor Ponta ar fi urmat să facă, marți, o vizită-fulger la Chișinău, pe care presa de peste Prut, citată de Mediafax, a anuțat ulterior că a anulat-o, motivul fiind tot instabilitatea politică.
Parlamentul își alege conducerea
La ora transmiterii acestei știri, Parlamentul de la Chișinău face cea de-a treia încercare pentru a-și alege conducerea. Ședința extraordinară de miercuri a legislativului, în cadrul căreia trebuia să fie aleasă noua conducere, a fost întreruptă și amânată pe joi. Nici joi nu s-au înregistrat progrese.
Săptămână agitată la Chișinău
Dacă marți seară, la finalul unor negocieri mediate de oficiali europeni, partidele pro-UE de la Chișinău păreau că au ajuns în pragul unui acord pentru formarea unei coaliții majoritare cu orientare de centru-dreapta, PLDM, PDM și PL au ajuns din nou într-un punct mort. Motivul a fost portofoliul Transporturilor, dorit atât de PDM, cât și de PL.
„Noi am propus să le oferim (liberalilor, n.red.) Ministerul Protecției Sociale. Poate noi nu am reușit ceva să realizăm, poate alții reușesc. Întrebarea nu este de ce PD nu vrea să cedeze Ministerul Transporturilor, ci de ce PL vrea atât de mult să aibă acest minister?”, a declarat Marian Lupu, liderul PDM.
Supărarea a fost atât de mare, încât reprezentanții celor trei partide nici nu s-au mai văzut de marți noapte, după lunga sesiune de negocieri mediată de o delegație europeană, în salonul VIP al Aeroportului din Chișinău.
Mai mult, liberalii lui Ghimpu s-au întors imediat la retorica de la începutul săptămânii și au susținut din nou că PDM și PLDM negocia în secret cu PCRM-ul lui Vladimir Voronin.
„Lupu spune că este blocaj în negocieri. E adevărat. Blocaj total din partea PD. Dacă până acum a fost mai voalat, acum s-a spus franc. Până la întrunirea cu colegii noștri europeni, PLDM și PD au încercat să convingă societatea că nu se formează alianță pentru că Ghimpu vrea președinte. S-a încercat a pune pe umerii PL această incapacitate de a crea alianța”, a declarat, miercuri, Mihai Ghimpu, citat de Unimedia.
Ghimpu a adăugat că partenerii europeni au propus ca PLDM să vină cu un nume pentru funcția de prim-ministru, în vreme ce PD să dea președintele Parlamentului și PL să rămână cu ministerele pe care le-a deținut până la demisia Guvernului Filat.
Care sunt diferențele dintre cele trei partide proeuropene
În limbajul mediatic, PLDM, PDM și PL sunt reunite sub umbrela sintagmei de partide proeuropene. Totuși, între ele există anumite diferențe, mai ales în ceea ce privește relația cu Rusia și cu NATO, a explicat pentru gândul Victor Juc, vicedirectorul Institutului de cercetări juridice și politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova.
Astfel, PLDM (condus de Vlad Filat) este un partid de centru-dreapta, cu o ideologie conservatoare, membru observator în familia Popularilor Europeni. Susține integrarea europeană și o relație apropiată cu NATO, fără a renunța la neutralitatea statală. De asemenea, PLDM susține păstrarea unei relații bune cu Federația Rusă.
PDM (condus de Marian Lupu) are o orientare de centru-stânga, social-democrată, fiind membru observator în familia Socialiștilor Europeni. Susține integrarea europeană, dar și neutralitatea R. Moldova, ceea ce înseamnă că vrea relații minimale cu NATO. Cât despre raportarea la Federația Rusă, PDM vrea un parteneriat strategic cu Moscova.
PL (condus de Mihai Ghimpu), membru observator în familia Liberalilor Europeni, ALDE, vrea atât integrare europeană, cât și în Alianța Nord-Atlantică și relații minimale cu Rusia. Ghimpu s-a pronunțat deseori pentru unirea cu România, cu toate că a admis că, în acest moment, ea nu este posibilă.